Sari la conținut

Azimutul capului magnetofonului: fază între canale, unghi și pierdere

Un gap înclinat citește cele două piste în momente puțin diferite: tonul înregistrat la fel pe ambele canale revine cu o diferență de fază și, pe o pistă lată, pierde nivel la înalte. Unealta măsoară diferența de fază în grade pe intrarea stereo sau dintr-un fișier, o transformă în unghi cu distanța dintre piste pe care o introduci tu, și estimează pierderea cu lățimea pistei tale.

Datele mașinii

1. Datele mașinii tale

Hz

Practic obișnuit: 10 kHz la 7,5 ips și 15 kHz la 15 ips. Nu e o regulă; depinde de banda de aliniere pe care o ai. Pentru această viteză se folosește de obicei 10 kHz.

Viteza benzii
mm

Din fișa mașinii sau măsurată pe bandă. Fără ea nu pot da unghiul. 0 = necunoscută.

mm

Contează lățimea pistei, nu a gap-ului capului. Fără ea nu pot da pierderea. 0 = necunoscută.

Lungimea de undă înregistrată: 19.05 µm.

Măsurare live

2. Măsurare live pe intrarea stereo

Redă o bandă de aliniere (sau tonul tău) pe magnetofon și conectează ieșirea la intrarea stereo a calculatorului. Browserul cere acces la intrare; nimic nu se trimite și nu se înregistrează.

Tonuri de test

3. Tonuri de test pentru înregistrare

Pentru capul de înregistrare: înregistrezi tonul, apoi îl redai pe un cap de redare deja aliniat cu o bandă etalon. Un ton înregistrat pe o mașină nealiniată nu poate regla capul de redare.

dB

Nivel mai mic la înalte e practică obișnuită ca să nu saturezi banda; reglează după VU-metrul mașinii.

Dintr-un fișier

4. Faza dintr-un fișier

Încarcă o înregistrare stereo a benzii de aliniere (WAV, FLAC, MP3). Fișierul rămâne în browser.

Ideile din spatele controalelor

Faza e mai sensibilă decât nivelul
Lângă zero, nivelul sumei se schimbă foarte puțin; faza în grade se vede clar, deci reglezi mai fin.
Calibrează intrarea
Un cablu de buclă arată offsetul propriu al plăcii de sunet, ca să nu-l pui pe seama capului.
Urmărește în timp
Dintr-un fișier vezi dacă faza stă pe loc sau pleacă: o bandă care se mișcă pe cap sau o cale nesigură a benzii.

Greșeli frecvente

  • Să iei lățimea gap-ului drept lățimea pistei: pierderea ar ieși 0 la orice eroare.
  • Să aliniezi capul de redare cu un ton înregistrat pe aceeași mașină nealiniată.
  • Să uiți că faza se repetă la 360°: o eroare mare poate arăta mică.
  • Să lași procesarea (anulare ecou, control automat al câștigului) pornită pe intrare; strică faza și nivelul.

Ce nu poate spune această unealtă

  • Unghiul vine din faza măsurată și din distanța dintre piste pe care o scrii; dacă una e greșită, unghiul e greșit.
  • Pierderea presupune o pistă uniformă și o înclinare ideală; benzile reale au și alte pierderi.
  • Nu am praguri de „bine aliniat”: valoarea acceptabilă depinde de mașină și de cât de mult contează înaltele.
  • Browserul poate introduce întârzieri mici între canale la unele plăci; de aceea există calibrarea cu cablu.
  • Frecvența de test recomandată e practică obișnuită, nu standard.

De unde vin formulele

  • Pierderea de azimut: 20·log10|sin x / x|, x = π·w·tan θ / λ — w = lățimea pistei, λ = viteză / frecvență. Forma standard; calculată aici, nu verificată cu o mașină.
  • Banda de aliniere a mașinii tale — Singura referință pentru redare; un ton generat aici ajută la capul de înregistrare.

Întrebări frecvente

Ce e azimutul?

Unghiul dintre gap-ul capului și perpendiculara pe direcția benzii. Gap-ul trebuie să fie drept față de bandă.

De ce faza între canale?

Un gap înclinat citește pistele la momente diferite; diferența de timp devine diferență de fază, mai mare la înalte.

Ce e un goniometru?

Un afișaj în care fiecare eșantion e un punct: stânga contra dreapta, rotit la 45°. Canalele la fel dau o linie verticală.

Azimutul capului magnetofonului: fază între canale, unghi și pierdere · Strunin