Calculator de tehnici stereo cu microfoane: ORTF, NOS, Blumlein, A–B, X–Y
Alegi o tehnică sau setezi singur unghiul dintre microfoane, distanța dintre capsule și diagrama polară, apoi muți sursa. Calculatorul arată cu cât ajunge sunetul mai devreme la un microfon și cu cât e mai tare acolo, și ce face fiecare diferență singură cu poziția sursei în imaginea stereo. E un model geometric cu diagrame ideale, nu o predicție a unei săli sau a unui microfon real.
Diferența de timp
+0.25 ms
mai devreme în dreapta · singură mută imaginea cu: 27 %
Pozitiv: sunetul ajunge mai întâi la microfonul drept.
Diferența de nivel
+5.3 dB
mai tare în dreapta · singură mută imaginea cu: 41 %
Pozitiv: microfonul drept e mai tare. Diagrama și diferența de distanță (1/r) intră amândouă.
estimare: Model cu diagrame polare ideale și o sursă punctuală, fără reflexii. Procentele vin dintr-un test de ascultare din 1992 (25 de studenți), citit din tabelul compilat de Sengpiel, interpolat liniar de noi; timpul și nivelul nu se adună într-o singură poziție, pentru că regula de schimb dintre ele nu e verificată aici.
Ideile din spatele controalelor
- Timp, nivel sau amândouă
- Perechile coincidente (X–Y, Blumlein) dau doar diferențe de nivel; perechile distanțate (A–B) dau doar diferențe de timp; ORTF și NOS le au pe amândouă, de aceea se numesc perechi cu timp și nivel.
- Diagrama polară
- Fiecare diagramă de ordinul întâi e a + (1 − a)·cos φ: omni a = 1, cardioidă 0,5, hipercardioidă 0,25, figura de 8 zero. Cu cât a e mai mic, cu atât microfonul e mai direcțional.
- Distanța la sursă
- O sursă apropiată adaugă o diferență de nivel din distanță (1/r), chiar și pentru două microfoane omni. Departe, contează doar diagrama.
Greșeli frecvente
- Să crezi că procentul de „deplasare” e o lege: vine dintr-un test cu o anumită muzică și vorbire, cu un anumit public.
- Să aduni milisecundele cu decibelii într-un singur număr: aici nu se adună.
- Să folosești valorile pentru o sală: reflexiile și microfonul real schimbă imaginea mult.
Ce nu poate spune această unealtă
- Diagrame ideale de ordinul întâi: un microfon real are abateri cu frecvența și unghiul.
- O singură sursă punctuală în plan orizontal, fără sală.
- Presetările ORTF (110°, 170 mm) și NOS (90°, 300 mm) sunt setările obișnuite; standardul lor nu a fost consultat.
- M–S nu e inclus: nu e o pereche de capsule distanțate, ci o matrice de sumă și diferență.
De unde vin formulele
- Sengpiel: poziția sursei fantomă — Tabel compilat dintr-un test din 1992 (25 de studenți, vorbire și cvartet de coarde): 25 % la 3 dB sau 0,23 ms, 50 % la 6,5 dB sau 0,48 ms, 75 % la 11 dB sau 0,81 ms, 100 % la 18 dB sau 1,5 ms. Pagina a fost citită; testul original nu.
- Diagrame polare de ordinul întâi — Definiția a + (1 − a)·cos φ este cea obișnuită; valorile lui a (0,366 și 0,25) dau nulurile la 125,3° și 109,5°, verificate în teste.
Întrebări frecvente
De ce Blumlein dă „—” la nivel pe anumite unghiuri?
Cu două figuri de 8 la 90°, când sursa e pe axa unui microfon, celălalt e la nul (zero sensibilitate), deci raportul dintre ele nu e definit.
Ce e „singură mută imaginea cu”?
Cât de departe spre difuzor ar fi auzită sursa dacă ar exista doar acea diferență (0 % centru, 100 % complet în difuzor), după tabelul din testul din 1992.